M-am trezit azi cu starea asta. Am ajuns la serviciu si aceeasi stare… Acelasi drum, aceleasi locuri, aceiasi oameni plictisiti, acelasi tramvai, acelasi metrou…
Apropo de metrou… Cica din 550 de ani cati a implinit Bucurestiul, 30 i-am petrecuta impreuna… adica noi cu metroul… Si, drept cadou de aniversare, ce ne-a oferit Metrorexul? Calatorii cu pret redus? Calatorii gratis? Nici pomeneala. Ne-a oferit nervi, inghesuiala, trafic paralizat, intarzieri la serviciu… Ne-a oferit ditamai greva!! Pai bine, domnilor de la Metrorex, asa sarbatorim? Asa ne multumiti ca datorita noua aveti salarii la care unii nici nu indraznesc sa viseze? Eu, calator cu metroul va “multumesc” enorm! In numele tuturor! Si v-as face si-un cadou, o urare… Dar mi-e ca mi se va bana contul pe WordPress pentru limbaj explicit!
Revenind… da, nu am chef azi… nu am chef de nimic… Vorba alora de la Vama Veche…
Azi sunt intr-un “Vama Veche mood”. De aceea ii mai citez cu ceva:
Progresam si uitam sa fim fericiti..
ingropam bucurii intr-o mare de biti
nu te mai poti ascunde… esti mult prea conectat
nu mai poti sa fii singur… esti identificat
nu mai poti sa refuzi… nu te lasa sa crezi…
te invata sa-ti cauti iubirea pe net
viata este viteza..
nu mai poti sa te-opresti!
te strivesc cei din urma daca incetinesti!
cineva sa opreaca invazia de biti!
cineva sa ne faca din nou fericiti…