http://www.qmagazine.ro/articole/3827/Remember-Patrick-Swayze-a-incheiat-lupta-cu-cancerul.html
Portelanurile de Sevres
Aseara, in timpul meciului care-l acaparase pe al meu si, implicit, televizorul din dormitor, m-am refugiat in bucatarie. La televizorul de acolo, pe care-l butonam din inertie, am vazut una dintre cele mai spectaculoase emisiuni.
la TV5 am vazut cum se fabrica farfuriile de portelan de Sevres. Magnific! O singura farfurie are nevoie de 10 zile pentru a fi finalizata. Procesul este pe cat de migalos pe atat de fascinant. Aseara au aratat cum se realizeaza modelul de farfurii folosite la ambasada Frantei de la Berna. Fiecare ambasada sau institutie a statului francez, care foloseste, la protocol, vesela de Sevres, are desigul ei creat special, unic.
Procesul este cam acelasi, insa, pentru toate modelele. Sunt lucrate manual, pe roata, dintr-un fel de lut, apoi este aplicat un mulaj, pentru a-i da forma dorita. Sunt slefuite, emailate, uscate in cuptoare.Pe o bucata de matase naturala foarte fina se imprima modelul, care este aplicat, apoi, pe fiecare piesa, cu infinita grija. Farfuriile sunt, la sfarsit, ornate cu pulbere de aur, cam 1 gram de bucata. Doamna care aplica aurul spunea ca nu sunt admise greseli, pentru ca pretul pentru fiecare farfurie este exorbitant si, deci, calitatea trebuie sa fie pe masura.
Cand o farfurie este deteriorata, nu se arunca pana nu se recupereaza aurul. Piesele sunt introduse intr-o substanta, evident, speciala si secreta, si dupa 5 minute tot aurul ramane in recipient. Apoi, in vasul in care s-a dizolvat aurul se toarna o alta substanta, are loc un proces chimic si, in urma lui, dupa ce se scurge lichidul, ramane doar pulberea de aur. Aceasta se usuca si este aplicata pe o alta farfurie.
V-am povestit foarte pe scurt, aici, si poate destul de sec. Dar aseara am petrecut o jumatate de ora mai mult decat interesanta. Bine c-a fost meci!
Michael Jackson
Acum doua luni am mai avut nefericita ocazie de a scrie despre un alt mare artist plecat in lumea celor drepti… Michael Jackson… Am publicat articolul in Q Magazine.
Il puteti citi aici…
http://www.qmagazine.ro/articole/3544/Michael-Jackson-29-august-1958-25-iunie-2009.html
A doua zi dupa moartea lui scriam:
A murit Michael!
Cel ale carui postere umpleau peretii camerei mele acum vreo 10-15 ani. Cel al carui nume statea scris pe toate caietele mele. Cel al carui chip se regasea pe toate insignele pe care le purtam agatate de blugi, geci si ruscac. Cel ale carui piese le stiu si acum, le am si acum pe mp3 player. Cel care mi-a umplut de bucurie copilaria si primii ani ai adolescentei. Cel pentru care m-am certat cu mama, care nu m-a lasat sa ma duc la concertului lui din cauza ca eram prea mica. Si am mai avut un scandal cu mama, atunci cand am gasit caseta originala a albumului BAD si am dat pe ea totii banii pe care-i aveam. Cel care a revolutionat muzica si perceptia intregii lumi. Cel care revolutionat dansul, cel care se misca precum nimeni altul pe pamant. Cel care a “inventat” concertul live… Cel pe care l-am iubit si adorat cand eram mica, pe care l-am ascultat, apreciat si respectat de cand il stiu. Artistul, idolul, tatal, omul… nu mai este 
Imi pare atat de rau….
R.I.P. Michael! Sing and dance with angels now!
Imi pare atat de rau….R.I.P. Michael! Sing and dance with angels now!
A murit Patrick Swayze!
Imi amintesc si acum caseta aceea VHS… Avea mama o cunostinta la un centru de inchirieri casete video. Asta se intampla acum… nici nu mai stiu cati ani, 15, poate 18, nu-mi amintesc exact. Am inchiriat “Dirty Dancing” de vreo 10 ori. Apoi centrul respectiv s-a desfiintat. Viorel, proprietarul, a vandut casetele acelea si, bineinteles, eu m-am ales cu caseta mea…
Filmul acela m-a impresionat cel mai mult dintre toate pe care le-am vazut. Niciun alt film romantic, de dragoste.. cum vreti sa-i spuneti… niciunul nu m-a emotionat atat de mult!
Imi amintesc si acum acea caseta VHS… tocita de atatea vizionari, prost trasa, titrata de inconfundabila Irina Margareta Nistor… Caseta fusese trasa cumva in Germania, pentru ca nu se auzeau vocile originale ale actorilor, erau titrate in germana… Si filmul fusese inregistrat cumva de la televizor, pentru ca lipseau unele bucati, cele care incadrau reclamele difuzate in timpul filmului… Am revazut filmul de zeci de ori si nu-mi pasa de calitatea proasta… povestea ma fascina si, cu toate ca o stiam pe dinafara, stiam replicile… tot nu ma puteam abtine… Si acum am acea caseta VHS, pastrata cu sfintenie in cufarasul amintirilor mele din copilarie.
Timpul a trecut… mi-am cumparat calculator si primul film pe care l-am achizitionat a fost… “Dirty Dancing”… M-am uitat la el si nu-mi venea sa cred ca e original, ca se vede perfect, ca aud vocile actorilor, ca e integral…
Patrick Swayze nu mai este. Chiar daca Johnny a castigat batalia cu tatal lui Baby, reusind sa-l induplece si sa-l convinga de faptul ca el este bun pentru fiica lui, Patrick a pierdut lupta cu cancerul. Sunt foarte trista… Imi placea mult de tot Patrick si-mi place in continuare. Pentru ca trecerea… dincolo… nu afecteaza cu nimic admiratia pe care i-am purtat-o intotdeauna.
Nu stiu ce as mai putea spune acum. Doar ca-mi pare foarte rau ca a plecat asa de repede… Vorba prietenei mele… Daca as avea o putere mare as face sa dispara cancerul!!!
Una dintre melodiile superbe din “Dirty Dancing”
Gravity is not responsible for people falling in love! (Einstein)
